Dramă… la Sfântu Gheorghe (2)

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on Twitter0Share on LinkedIn0Pin on Pinterest0Email this to someonePrint this page

Citește partea I

Bucuresti, 9 aprilie – descoperirea pe yachtul „Ostara”, esuat la Sulina, la una din gurile de varsare ale Dunarii, a corpurilor a unsprezece nobili rusi, barbati si femei, fiecare impuscat in cap, si niciun suflet viu la bord, a insemnat pentru autoritatile romane una dintre cele mai misterioase tragedii ale bolsevismului in Marea Neagra. Cadavrele au fost identificate ca fiind membri ai importantei familii ruse Falzfein si Skadowski. Descoperirea a fost facuta de catre soldati care, atunci cand au urcat la bordul yachtului, au gasit cabina pe jumatate inundata si unsprezece cadavre plutind.

La bordul yachtului erau 14 milioane de ruble in aur si bancnote si bijuterii. Cel mai in varsta dintre Falzfein inca avea pistolul in mana cand corpul sau a fost descoperit iar daca cei din grup s-au sinucis sau au fost ucisi este o intrebare care ramane fara raspuns.

Autoritatile romane ajutate de prieteni rusi ai celor doua familii investigheaza cazul.

Tot ce se stie este ca cele doua familii au fugit de pe mosiile lor la Odessa si atunci cand bolsevicii au ajuns acolo in februarie, familiile si-au luat toata averea la bordul yachtului care a fost apoi remorcat de un vas cu aburi rusesc spre Constanta. Parama de remorcare s-a rupt de cateva ori din pricina furtunilor severe iar, intr-un final, yachtul s-a pierdut de vasul cu aburi si si-a continuat drumul spre Constanta. Refugiatilor le-a fost interzis sa acosteze. Se crede, in urma investigatiilor efectuate pana acum, ca dupa ce yachtul s-a pierdut de remorcher, acesta a plutit in deriva dupa placul furtunii si refugiatii, sase barbati si cinci femei, au ajuns la capatul puterilor din cauza frigului si a lipsei de hrana. Incapabili sa navigheze yachtul, grupul a facut un efort disperat sa acosteze pe plaja de langa Sulina. Acolo au reusit sa-si lanseze niste barci mici, dar granicerii romani, avand ordine stricte sa nu permita niciun fel de acostare de frica bolsevicilor, le-au ordonat sa se intoarca pe yacht. Pescarii de pe coasta si-au oferit ajutorul atunci cand yachtul a inceput sa se afunde (in nisip n.a.) din pricina greutatii, dar soldatii i-au oprit.

Cum si-au gasit familiile moartea probabil ca nu se va sti niciodata. Bani si lucruri de valoare lipseau atunci cand averea pe care refugiatii o incarcasera la bord a fost verificata si Romaniei i s-a cerut sa incerce sa le recupereze.

Regele Ferdinand si Regina Maria ai Romaniei au prezentat un mare interes in investigarea acestui caz deoarece atunci cand Familia Regala a fost exilata si Capitala mutata la Iasi, Regelui si Reginei le-a fost oferita ospitalitatea minunatei case a familiei Falzfein, dincolo de granita cu Basarabia.

Familia Falzfein apartinea unei vechi familii de colonisti germani menoniti care s-au stabilit in provincia Kherson la invitatia Guvernului Rus.

The New York Times
Data publicatiei: 17 aprilie 1920”

Varianta oficiala pe care o regasim in arhiva Consiliului Local Sfantu Gheorghe, in actele de stare civila, este ca cei 8 pasageri ai navei s-au sinucis. Nu exista detalii clare ale sinuciderii. De asemenea nu corespund in totalitate numele de pe placa ridicata in cimitirul din localitatate in memoria victimelor inmormantate aici, cu cele care sunt mentionate in documentele (actele de moarte) din arhiva primariei, sau cu cele din arborele genealogic al familiei Skadowsky. In plus, mai apare si numele unui ofiter de artilerie (Iosef Ivanov Coen), probabil membru al echipajului sau prieten de familie, decedat in aceleasi imprejurari, dar care nu a fost inhumat in mormantul comun de la Sfantu Gheorghe. Din marturiile localnicilor aflam ca toate cadavrele au fost recuperate de la bordul vasului si ca s-au efectuat si autopsii care au confirmat teza sinuciderii. Insa, tocmai in luna aprilie a aceluiasi an, pe data de 5 si 29, au mai fost recuperate doua cadavre de sex femeiesc in varsta de circa 28 si 14 ani de pe insula Sacalin (aflata la Sud de gura de varsare a bratului Sfantu Gheorghe). Cadavrele au fost identificate ca facand parte din familia Skadowsky dupa “indiciile de sinucidere”, conform actului de moarte. Recuperarea acestora s-a facut de seful de post din localitate si de sanitarul venit de la Murighiol (Popescu Ion si respectiv Baloi Petre) oficiali care au semnat in calitate de martori „actul de moarte” emis de primaria din Sfantu Gheorghe, in cazul unei victime, iar in celalat de catre doi pescari, locuitori ai comunei.

drama6

Inmormantarea victimelor – arhiva personala Segiu Scadovscchi

drama7

Actul de moarte emis de primaria comunei Sfantu Gheorghe pe numele Boris Falz Fein*****

Iata, spre exemplu, transcrierea din Registrul starii civile pentru morti, actul de moarte eliberat pentru Boris Falz Fein:

„Boris Flanz Fain (sic), Act de Moarte, 16
Din anul una mie noua sute douazece luna februarie ziua zece ora opt dimineata. In ziua de noua ale prezentei luni la ora douasprezece amiaza a incetat din veata refugiatu Boris Flanz Fain din orasu Odesa sau Scadoschi Rusia in etate de ani treizeci de profesiune propetar. Moartea prin sinucidere in urmatoarele imprejurari. Venind din largu Marii Negre cu iactu Ostara au fost naufragiat la Mila una de la comuna Sfantu Gheorghe Judetul Tulcia si care mormantaria sa facut in cimitiru comunei Sfantu Gheorghe. Aceasta declaratie ne a fost facuta de locuitori Iacob Sidorencu de ani treizeci si cinci de profesiunie pescar domiciliat in comuna Sfantu Gheorghe Judetul Tulcia si de martoru Gheorghe Balac de ani patru zeci si cinci de profesiunie pescar domiciliat in comuna Sfantu Gheorghe Judetul Tulcia ear duppa ce li sa citit acest act l au semnat cel dintai martor propiu ear cel de al doilea prin punere de deget declarand ca nu stie carte in preuna cu noi Costea T. Ignat Primar si ofiter al stari civile al comunei Sfantu Gheorghe Judetul Tulcia
Ofiter al stari civile CT Ignat martor semnaturile
Notar Girant-indescifrabil”

drama8

Primele cinci morminte – arhiva personala Sergiu Scadovschi

Din pacate, in arhiva Consiliului local Sfantu Gheorghe nu mai exista alte documente despre acest caz. Trebuiesc efectuate cercetari suplimentare, pe alte directii,care ar putea aduce lumina in aceasta tragedie de la inceputul secolului 20.

In lucrearea „Istoria Familiei Skadovsky in Rusia” se mentioneaza urmatoarele: „Pe yachtul Sofia II (Ostara? N.a.)au murit toate cele trei fiice ale lui Boris Baltazarovici ( Skadowsky N.a.): Maria, Olga si Elisabeta, fiul sau mai mic Iurii cu sotia (Alice? N.a.) si fiica,Boris Alexandrovici Falz Fein si mebrii echipajului. In total 12 oameni.” Un alt amanunt interesant este descris tot in aceasta carte: „Pe yachtul aproape scufundat a fost gasit jurnalul zilnic al Mariei Sergheevna, in care cu greu s-a putut descifra: ‹‹Am hotarat impreuna cu Sonia sa fugim. Iertati-ne nu spuneti nimanui.››” Si tot aici: „Yachtul apartinea sotilor Mariei Sergheevna Skadowsky, Boris Falz Fein si fratelui sau Anatoli, care traia in Elvetia.”

In urma unor discutii despre acest caz cu antropologul german Wulf Schiefenhövel, ideea sinuciderii devine destul de putin probabila. Argumentele sale sunt ca un personaj puternic, lider de grup, care-si asuma fuga pe mare si salvarea intregii sale familii in conditii de pericol extrem (iarna, furtuna, nava de mici dimensiuni, probabil fara incalzire si resurse de supravietuire pe termen lung) ar face tot ce-i sta in putinta pentru a salva familia, nu pentru a o ucide in conditiile in care au ajuns totusi pe un tarm cat de cat prietenos. Era mai simplu sa mituiasca granicerii, chiar cu pretul pierderii intregii averi. Ce s-a intamplat intre granicerii romani si pasagerii cuterului „Ostara”? Ce eveniment nefericit ar fi putut declansa un asasinat in grup?

Nebunia de moment, panica, depresia ar putea deveni explicatii plauzibile mai ales in situatia unui atac violent asupra familiei deznadajduite. Poate ca planul sinuciderii intr-o potentiala situatie limita exista dinaintea plecarii din Odesa sau Skadovsk. Poate ca acesta nu a fost impartasit familiei de catre Boris Falz-Fein ci doar capitanului de artilerie I.I. Coen. Cine stie? Acum totul e pura speculatie

In marturiile localnicilor in varsta, care stiu povestea de la parintii lor, se spune ca yachtul „Ostara” a fost golit complet de toate obiectele care erau la bord de „armata care le-a carat noaptea cu caruta” dar, pentru ca la transport au ajutat si cativa pescari din zona, acestia „au ascuns o parte din cele gasite prin capitele de stuf puse la uscat pe marginea drumului sau prin curtile caselor mai dosnice”. In mod straniu, la scurt timp dupa producerea dramei, doua familii din sat al caror nume se vehiculeaza inca , dar in soapta, s-au imbogatit vizibil, cel putin dupa afirmatiile acelorasi batrini ai localitatii. Pana si marturiile respective sunt greu de obtinut, existand daca nu o adevarata conspiratie a tacerii, cel putin multa reticenta. Chiar si dupa 87 de ani!

Interesante de constatat sunt insa doua fapte care sugereaza din nou ipoteza asasinatului: nu exista la primaria din Sfantu Gheorghe niciun document referitor la soarta echipajului si, foarte important, cum au ajuns in apa inghetata cele doua cadavre de femei care au fost recuperate dupa aproape doua luni de pe plajele insulei Sacalin?

Familia mentioneaza, din putinele informatii obtinute, ca Maria Falz-Fein a fost violata si ca in mana acesteia s-a gasit un revolver iar doua din tinerele de la bord incercand sa scape s-au aruncat in mare.

Batranii din localitate spun ca yachtul a fost inghitit de nisip in locul in care a esuat. Astfel devine destul de probabila descoperirea unor ramasite ale chilei yachtului Ostara complet ingropata sub aluviuni, prin cercetari subacvatice de la distanta ( magnetometru si side scan sonar) si apoi prin excavatii submerse specializate. O incercare de recuperare a yachtului a avut loc in toamna aceluiasi an mai exact intre 8 si 14 septembrie, fara succes insa.

Tendinta generala a epavelor din zona Sfantu Gheorghe, datorita curentilor costieri Nord- Sud, este de a fi scoase natural pe tarmurile insulei Sacalin. Astfel aici au fost descoperite frecvent coaste si elemente de bordaj- chiar de mari dimensiuni, amfore, pipe si scripeti.

drama9

Epava yachtului „Ostara” – arhiva personala Sergiu Scadovschi

drama10

Incercare de ranfluare a yachtului „Ostara” – arhiva personala Sergiu Scadovschi

drama11

Arhiva personala Sergiu Skadovschi

drama12

Detaliu harta Vidrascu – 1924

(Explicatie: Harta Vidrascu din anul 1924. Tarmul nu s-a modificat probabil substantial in cei patru ani scursi de la evenimente.)

Mai trebuie facuta o observatie despre localizarea resturilor yachtului. Depunerile aluvionare au continuat in cei 87 de ani scursi de la petrecerea evenimentului. Se poate observa in harta de mai jos (St. Constantinescu – 2005) configuratia actuala a tarmului la gura de varsare a bratului Sfantu Gheorghe. Deplasarea catre larg a zonei de uscat ar determina cautarea epavei foarte aproape de tarm sau chiar pe mal.

drama13

Detaliu harta St.Constantinescu

(Explicatie: configuratia actuala a zonei de varsare Sfantu Gheorghe – 2005)

Este imposibil in faza actuala a cercetarilor sa fie trase concluzii ferme despre desfasurarea dramaticelor evenimente de acum 87 de ani. De fapt, apar mai multe intrebari decat raspunsuri:

Cate persoane au fost la bord?

Unde au ajuns actele personale ale victimelor dupa care s-a facut identificarea acestora si jurnalul Mariei Falz Fein?

S-a facut o autopsie sau doar o examinare superficiala a cadavrelor (din alte documente reiese ca in anul 1920 in comuna exista un agent sanitar si o moasa)?

A existat un certificat medico-legal?

Care sunt rezultatele investigatiei efectuate la cererea Familiei Regale?

Cine este vinovat de producerea tragediei?

Un amanunt interesant este legat de un fapt petrecut mult mai tarziu, spre sfarsitul anilor 30. La interventia mareşalului Curţii Regale generalul Ilasievici (in timpul domniei lui Carol al II-lea) , Contele Alexandru Skadovsky (fratele celor decedati) care traia in exil la Bucuresti, a primit in folosinta un slep al NFR. Era acesta o compensare pentru pierderea suferita?

Nu se va sti niciodata probabil ce s-a intamplat in acea zi cumplita de februarie. Poate doar exhumarea ramasitelor sa aduca putina lumina (identificare ADN, refacerea constatarilor medico-legale in functie de urmele de glont,etc) in cazul in care s-ar descoperi locul exact al fostului mormant. Probabil ca osemintele au fost reinhumate dupa multi ani, dar nici acest fapt nu poate fi confirmat pentru ca arhiva bisericii din localitate dateaza doar din anii 1980.

In fine, trebuie mentionat ca sirul coincidentelor stranii asociate cu cercetarea acestui subiect a continuat pana in zilele noastre. Citez dintr-un articol publicat in cotidianul constantean Cuget Liber:

„ECONOMIE
La 40 mile de strâmtoarea Kerch
Cargoul „Sergei Skadovsky” a fost prins de gheturi si s-a scufundat
Încã un vapor si-a gãsit sfârsitul în apropierea strâmtorii Kerch. Sâmbãtã, 19 ianuarie 2008, o navã ucraineanã încãrcatã cu cereale s-a scufundat în Marea de Azov, la 40 de mile de strâmtoare. Cargoul „Sergei Skadovsky” se deplasa, în cadrul unui convoi de zece nave, în fruntea cãruia se afla spãrgãtorul de gheaþã „Kapitan Belousov”. Flotila venea din portul Mariupol si se îndrepta spre strâmtoarea Kerch. Prinsã între gheturi, nava „Sergei Skadovsky” a fost avariatã si s-a scufundat. La 4 noaptea (ora Moscovei), cei 13 membri ai echipajului au reusit sã se salveze la bordul unui remorcher.”

Citește partea a III-a

——————————————–

*****Exista 8 astfel de acte in registrul respectiv. Pe unele pagini exista adnotari cu creionul in partea superioara. Se constata ca unele cadavre au fost identificate initial gresit sau ca au fost identificate corect mai tarziu. n.a.
Multumiri pentru sprijinul acordat:
Prof. Dr. Ing. Sergiu Scadovschi
Consiliului local al comunei Sfantu Gheorghe – Jud Tulcea – D-lui Primar D. Dimache
Prof. Dr. Carmen Strungaru – biolog – si familiei acesteia
Prof. Dr. Wulf Schiefenhövel- antropolog
Prof. Dr. Ion Pacuraru (traduceri din limba rusa)
Prof. Patrascoiu Adnana – Director Scoala Sfantu Gheorghe (legende culese de la copii)
Dr. Mircea Gogu- ornitolog (prima mentionare catre autor a legendei yachtului scufundat – 2005)
Prof. Stefan Constantinescu – geograf (harti)
Locuitorilor Comunei Sfantu Gheorghe
Dr.Andrea Atanasiu –cercetator muzeograf la Muzeul Marinei Romane
Bibliografie:
Autobiografia Contelui Alexander Skadovsky (nepublicata)
New York Times, 17 aprilie 1920
Istoria Familiei Skadowsky in Rusia” editia electronica ( informatii se pare neverificate de catre cei care au intocmit materialul)
Monografia Comunei Sfantu Gheorghe – Delta, Jud. Tulcea – Paula Gratiela Cascaval
Cuget Liber, Constanta, 19 Ianuarie 2008
Foto si text: Florin Chiriac

 

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on Twitter0Share on LinkedIn0Pin on Pinterest0Email this to someonePrint this page

Scrie un comentariu

Adresa de email nu este vizibila. Campurile marcate sunt obligatorii *

CAPTCHA Image

*